Reabilitarea termică cu polistiren are, conform specialiştilor, nenumărate dezavantaje. Arhitecţi, ingineri, reprezentanţi ai Primăriei şi ai unor firme de materiale de construcţii au dezbătut problema reabilitării tehnice a clădirilor.
Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş militează împotriva „polistirenizării” blocurilor, ca unică soluţie adoptată pentru reabilitarea termică a clădirilor. Vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Transilvania, este neumulţumit şi de faptul că, în cele mai multe cazuri, clădirile reabilitate termic sunt văruite în culori alese haotic şi arbitrar, nu după realizarea unui studiu de culoare. „Vom ajunge să ne mai aducem aminte cum au arătat clădirile doar din fotografii”, a atras atenţia arhitectul. În plus, specialiştii se tem ca nu cumva polistirenul să acopere elementele arhitecturale care dau farmec oraelor. „De acele faţade trebuie să ne atingem cu penseta, sunt o carte de istorie”, este de părere şi Mircea Tescaru, reprezentantul unei firme de materiale de construcţii.

Clădirile monument, reabilitate pe interior

În acest caz, soluţia ar fi reabilitarea pe interior a clădirilor-monument sau a celor cu elemente arhitecturale distincte. „Problema reabilitării termice în România este abordată foarte superficial la noi. Adică au fost folosite soluţii tehnice care nu corespund cerinţelor fiecărui caz în parte. În plus, populaţia este slab informată şi nu are niciun cuvânt de spus, dacă banii vin de la Guvern”, a declarat Mariana Brumaru, auditor energetic şi cadru didactic la Facultatea de Construcţii Civile, de la Universitatea Tehnică. Brumaru este de acord, în calitate de specialist în construcţii, că folosirea polistirenului nu este o soluţie tehnică general valabilă. „Sunt unele cazuri, în care execuţia reabilitării lasă de dorit. În aceste cazuri, dacă sunt lăsate rosturi neizolate, există posibilitatea infestării cu rozătoare sau cu insecte, care vor duce la distrugerea polistirenului”, a spus Brumaru. În plus, dacă sunt folosite materiale de construcţii de slabă calitate, pot exista şi accidente. „În urma unei furtuni foarte puternice, la Sibiu de pe jumătate dintr-un bloc cu zece etaje a fost smuls polistirenul”, a dat un exemplu Mircea Tescaru. Acesta a dat ca alternativă vata minerală, care însă este de două ori mai scumpă. „Este optiunea proiectanţilor să foloseasca polistirenul şi nu alte materiale. Noi licitam proiectarea şi de acolo se descurcă ei”, a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj