Blocul Rosenthal: “Bijuteria arhitecturală” lăsată în paragină

În fiecare zi, străbătând străzile capitalei, trecem pe lângă clădiri grandioase, fascinante prin arhitectură, dar pustii, lăsate în paragină sau abandonate total și pline de gunoaie. Multe dintre aceste clădiri sunt monumente istorice, cu trecuturi neștiute de majoritatea celor care trec zi de zi pe lângă ele.

Situat pe Calea Victoriei, chiar in inima capitalei, blocul Rosenthal este o clădire impunătoare, abandonată, lesne de recunoscut după coloanele de la parter. Numele imobilului este dat de faptul că acesta a fost construit pe locul unui fost magazin de lux care comercializa porțelanuri Rosenthal. Construcția clădirii a fost finanțată de Banca Națională a României în perioada 1937-1939 sub coordonarea arhitectului Radu Dudescu, arhitectul șef al Băncii Naționale și a costat 35 de miloane de lei. Blocul a fost destinat inițial pentru a găzdui “Casa de Pensiuni Împrumuturi și Ajutoare” a personalului Băncii și “Asociația sportivă și Culturală” a angajaților BNR. După inaugurare, clădirea nu a adăpostit  doar cele două mai sus menționate, ci și “Serviciul de Control al Importului”, “Serviciul de Control al Exportului”, “Serviciul de Relațiuni cu Străinătatea” ale Băncii Naționale.

Clădirea dispune de un subsol pe două niveluri, birouri distribuite pe cinci etaje, sală de conferințe la cel de-al șaselea nivel, o sală de sport la etajul șapte și bufet la etajul opt. Parterul era rezervat spațiilor comerciale oferite spre închiriere. Era pentru prima dată când în București se construia o clădire cu magazinele retrase de la stradă, care permitea pietonilor să circule pe sub arcade.

După anul 1989, situația  imobilului se schimbă catastrofal

Banca Națională a României a transferat imobilul către Bancorex, în 1990, iar după declinul băncii, Blocul Rosenthal face un adevărat traseu, de la o instituție la alta. În 2000, o dată cu întregul transfer de acțiuni, imobilul de pe  Calea Victoriei ajunge la BCR. Valoarea contabilă este de 190 de mii de dolari, de zece ori mai mică decât preţul zonei la acea vreme, potrivit Digi 24.

Direcția Generală a Vămilor preia, cu aceeași valoare, clădirea, în 2001. După patru ani, instituția renunță la imobil. Ulterior, imobilul a fost transferat către Regia Autonomă, iar mai apoi în proprietatea publică a municipiului București și în administrarea Consiliului General  al Municipiului București (CGMB), ca în final să ajungă în administrarea Primăriei Capitalei.

În 2015 Primăria Capitalei susținea că, în perioada următoare, va fi propus un proiect de reabilitare a imobilului.

„Primăria Municipiului București va efectua anul acesta lucrări de punere în siguranță și, în perioada imediat următoare, Primăria Municipiului București va analiza și va propune spre aprobare Consiliului General al Municipiului București un proiect prin care acest imobil să fie reabilitat și modernizat”.

Cu toate acestea, nu se cunosc date concrete despre perioada  în care acest proiect urmează a fi propus Consiliului General. Reabilitarea imobilului se află, momentan, la stadiul de idee.

Celebrele arcade, pe post de toalete publice

Blocul Rosenthal rămâne, cel puțin în momentul de față, o clădire în paragină, plină de gunoaie, cu  mobilierul distrus în totalitate. Arcadele care reprezentau, cândva, o premieră în arhitectura Bucureștiului, sunt folosite, în prezent, pe post de toalete publice.

În clădire nu se desfășoară, în prezent, nicio activitate, suprafața de peste 7.900 metri pătrați zăcând nefolosită.

Din peisajul actual al Blocului Rosenthal nimic nu mai amintește de destinația pentru care a fost construit, cea de sediu al unui serviciu al Băncii Naționale a României.